a break from breathing

...imi intreb visul daca se vrea creat, animat, construit, adus in prezent.
"prezent"...ce cuvant ciudat! ca si "ieri", ca si "maine".
visul imi raspunde - printre franturile de clipe eu sunt cel care iti salvez fiecare "azi" de la uitarea de sine. ma vei putea confunda cu neantul pentru ca zac in intuneric pana ce, inchizand ochii ma poti zarii in lumina palida a unui licurici. si-atunci prind viata si aripile mi se intind peste tine si peste lumea ta.
iar tu, farama de lut, ma urmaresti cu zambetul si lacrimile, dorintele si sperantele tale si uiti mereu ca prinzandu-mi din cand in cand mantia nu inseamna ca ma poti vreodata cuprinde sau tine agatat.
uneori si eu iti zambesc...
uneori plin de ghidusie pentru ca alergandu-ne nu ma poti prinde...
alteori trist...mi-as aseza aripile in causul palmelor tale, de-as stii ca de atata bucurie ca ma simti acolo n-ai sa ma strivesti...

in a manner of speaking, morning is mocking me...

o alta zi, un alt inceput, o alta doza de realitate injectata prea brutal si parca toata dintr-o data in orbita ochiului larg inchis.
o durere surda imi impresoara mijlocul si-mi inmoaie picioarele. e timpul pentru shot-ul matinal. 10 ml din substanta magica ar trebuii sa amageasca durerea si sa-i ofere un bilet cu reducere pana la mama dracu'. am aflat din povestile pentru copii ca n-ar fi atat de rea pe cat se spune. divortez cu acte in regula si ma lepad de ea de 3 ori, de 5 ori, de cate ori e nevoie. jur pe sufletul florii de cires ce mi-a parfumat primavara, ca nu o vreau.
injur ca un huligan scaunul ce-mi chinuie coloana vertebrala. invidios pe mine ca nu sunt din fier si simt si sunt firava, insista sa-mi daruiasca in mod constant si calculat, portia zilnica de calvar.

momente si detaliile lor...

...interminabil, cuvantul se doreste rostit la nesfarsit. imaginea se pierde in mintea celui care viseaza.

un acord taiat pe o coarda ruginita imi plange pe umar. te ascult dincolo de atentia pe care ti-o acord si nu-mi spui nimic care sa ma faca sa tresar. reactii intarziate pentru actiuni neinfaptuite isi asteapta randul in fata unei usi blocate. mintea ta nu emana ganduri si nu-mi digera cuvintele. nu ma lasi sa patrund in spatiul ce-ti impreuneaza fiinta cu sufletul. sau daca am ajuns acolo inseamna ca plutesc in vid si simt ca ma sufoc...


...imi exprim starea de spirit in culori, mirosuri si materiale textile. ma schimb zilnic de continut si ma refac in fiecare dimineata ca intr-un puzzle. in descompunerea sentimentala o mana de oameni cu degetele infipte in mine, in carnea ce-mi acopera oasele, smulg bucata cu bucata intr-un ritm ametitor de furtuna...


...imi suiera vantul pe la ureche si-mi ciufuleste parul. o frunza-n cadere imi sopteste cuvinte de dragoste si doua pasarele agitate imi spun povestea vietii lor. pamantul sub talpa piciorului e umed si lipicios. parca dornic de atingere se daruieste nostalgic fiecarui trecator ce-i apasa noanta-ntunecata...un fluture alb se joaca de-a v-ati-ascunselea cu doua raze de soare. o cascada de musculite ametite de-atata frumusete se-agita haotic incercand si ele sa intre-n joc. un copil inventiv si bicicleta lui bazaitoare intrerup poezia naturii...un avion invata sa scrie si foloseste abastrul de deasupra mea drept coala...



...nu stiu altii cum sunt dar pe mine ma chinuie griul cu care se imbaca zilnic sute de zambete. ma doare si mai tare sinuciderea gandului indragostit pana la patetic de fiinta ce se pierde in superficial. femeia - istrument de tortura. as lasa totul in urma daca nu m-ar gadila speranta ca nu e totul pierdut, ca in asta lume oarba unii au invatat sa simta nevazutul...

dor

...de locuri...de tine, de mine...

imi aduc aminte ca sunt la mare...plutesc intre albastru incadrat de nori albi si negru de apa. mi-as dori sa fie liniste...vad zambet rebel de copil frumos si-mi las gandul sa-i raspunda tot cu un zambet.

tren si leganat usor...din casti muzica imi inunda spatiul dintre eu si mine si visez. la ce, nici nu mai conteaza

Superficial

...azi, cuvantul de ordine interioara si mai ales aspect exterior este superficialul, dus la extrem, imbracat in roz bombon cu iz de prostie si gust perfid de alb stacojiu.

...tot azi imi doresc sa respir aer fara poluare si sa alerg.

...defilez matinal prin fata gandurilor mele si scot la raport tot ce-i mai nastrusnic si mai agitat. incerc sa-mi gasesc complici si scormonesc cu privirea dupa zambete. ma lovesc sacadat de ochi pierduti prin goluri sau geamuri inchise si murdare.

inspir adanc, ma uit in jur...ma bucur pe-ascuns ca un copil de picatura mea de oxigen. furtuna. trimit prin explozie...de ras, tot dioxidul de carbon proaspat prelucrat catre o stimabila struto-camila, ce ocupa cu afectare locul din fata mea. plec ochii in carte si continui sa-mi plimb privirea pe deasupra literelor...cum ar fi sa faci dragoste cu o litera...? imi vin in minte a-uri si m-uri...

pierdut intre ieri si maine...

de unde pleci...unde ajungi...mori de cele mai multe ori in acelasi loc in care te-ai nascut. de unde oare dorinta noastra de a vedea, de a cunoaste, de a stii...curiozitate sau invidie sociala fata de civilizatii supradezvoltate, net superioare mirosului de putred si gri al patriei mama?