duminică, 23 august 2009

maybe a drop of my own blood will help...

Zambesc pentru cele cateva grame de lichid rosu ce se scurge din mine printr-un tub transparent intr-o punga atotincapatoare. E cald si simt acul imens pe pielea rece furandu-mi si ultima urma de viata. Ma bucur ca un copil pentru cel care o sa se adape din portia mea zilnica de susur de vena.
...curge. Suvoi alert. Mi-a amortit mana.
De ce nu am avut voie sa privesc intruziunea varfului de ac in vena inca virgina?
-Pompeaza!!!
Mana se strange spasmodic. Uit de ea si de miscarea-i sacadata si-o vad cum se opreste.
Iar vocea: - pompeaza!!!
Imi induplec degetele sa-mi sarute podul palmei, sa plece si sa revina intr-un ritm lent de leganare....
Inca nu e gata dar mi-ar placea sa se termine in curand.

Niciun comentariu: